Se impune cu necesitate completarea cadrului legislativ existent cu dispozitii care sa asigure un management eficient in activitatile de colectare a deseurilor de ambalaje si megajere reciclabile.
Am initiat o initiativa legislativa care isi propune sa elimine ambiguitatea existenta in legislatia actuala referitoare la reciclarea desurilor menajere si a celor de ambalaj. Acest lucru va presupune un efort national de reducere a cantitatilor de desuri si de eficientizare a procedurilor de reciclare.
Scopul proiectului de lege este acela de a reduce numarul desurilor incinerate si sporirea volumului de deseuri reciclate. De asemenea, se doreste dezvoltarea simtului civic la acest nivel prin implementarea unor strategii operative de selectie si colectare a deseurilor menajere. Deseurile de ambalaj reciclabile sunt: hartia,  cartonul, materiale plastice si sticla. Deseurile menajere reciclabile sunt deseurile vegetale si organice.
Activitatile casnice sunt generatoare de desuri menajere. Aproximativ 45% din cantitatea de desuri sunt ambalaje si materialele reciclabile.
Nu toate deseurile trebuie aruncate la gunoi, printr-un simplu gest al separarii ele pot lua drumul utilizarii, valorificarii, reciclarii si astfel pot fi economisite mari cantitati de materii prime si resurse energetice iar suprafata ocupata de gropile de gunoi se poate micsora.
Gropile de gunoi ajunse la suprasaturatie, focare de infectie intretinute constant de orasele care produc cantitati din ce in ce mai mari de deseuri au devenit in ultimii ani simbolurile unei delasari nationale. Cu toate ca normele europene de mediu impun ecologizarea depozitelor raspindite pe intreg teritoriul tarii si reciclarea deseurilor, in Romania nu se respecta in totalitate aceste norme.
In tara noastra exista 265 de depozite de deseuri municipale, dar numai 14 dintre acestea corespund legislatiei europene, si peste 800 de depozite de deseuri industriale. In spatiul rurala exista 3.453 de depozite de deseuri, care ocupa aproape 2.400 de hectare, iar inchiderea lor este evaluata la peste 150 de milioane de euro.
Un lucru ingrijorator pe care si statisticile il arata este ca romanii au abandonat definitiv ideea de reciclare.
In 2003, cantitatea globala de deseuri provenite din ambalaje se cifra la 771.000 de tone. Intr-un studiu al specialistilor din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor se constata ca dintr-o cantitate de peste 800.000 de tone de ambalaje introduse pe piata se recicla, la nivelul anului 2003, aproximativ 14,6%. Adaugind inclusiv metalele, cartonul si hirtia colectate indeosebi cu ajutorul REMAT-urilor se ajungea in anul 2004 la un procent de reciclare de 21%.
Gropile de gunoi din Romania, care sint trecute in orice act normativ sub denumirea de depozite de deseuri, urmeaza sa fie desfiintate, intrucit nu sint conforme cu cerintele legislatiei europene. Deoarece intre 30 si 40% din teritoriul Romaniei este reprezentat de zona montana, este dificila atit construirea depozitelor in aceste zone, cit si colectarea si transportul deseurilor. Aceeasi problema a accesului dificil apare si pentru asezarile izolate, cum ar fi Delta Dunarii.
Majoritatea depozitelor municipale dateaza din anii '60 si peste 40% din ele nu beneficiaza de facilitati pentru protectia mediului.  In Romania exista doar cinci instalatii pilot de incinerare a deseurilor, dar acestea sint scoase din functiune. Costurile estimate pentru inchiderea depozitelor neconforme si realizarea altor capacitati de depozitare se ridica la minimum 1,5 miliarde de euro. Din cele 251 de depozite de deseuri care trebuie inchise, 249 reprezinta un risc major, iar aceste gropi se intind pe o suprafata de aproape 950 de hectare.
In Romania se produc anual 9,578 milioane de tone de deseuri municipale. Dintre acestea 8,81 milioane de tone au provenit de la populatie, agenti economici, din parcuri, gradini, piete sau de pe strazi, 622.000 de tone au ca sursa domeniul constructiilor, iar restul provin din namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti. In 2002, numai 7% din deseurile municipale au fost colectate pe categorii, pentru a putea fi reciclate. De altfel, principala optiune de eliminare a deseurilor este reprezentata de depozitare, aproximativ 95% din deseurile produse de orase ajungind la gropile de gunoi neecologice. Majoritatea depozitelor si a gropilor de gunoi nu sint conforme cu principiile ecologice si sanitare si functioneaza fara avize si acorduri de mediu din partea organelor abilitate. Astfel, peste 40% dintre depozitele orasenesti nu beneficiaza de vreo facilitate pentru protectia mediului si doar 45% din acestea sint imprejmuite cu gard. Multe din ele sint la mai putin de un kilometru de localitati sau sint ocupate in proportie de 80-90%.
Conform cerintelor de aderare, pina in anul 2007, Romania va trebui sa aiba implementat un sistem eficient de gestionare a deseurilor de ambalaje, care sa permita valorificarea unui procent de minimum 50% din greutatea deseurilor de ambalaje, reciclarea unui procent de minimum 25% din greutatea totala a materialelor de ambalaje continute in deseuri, cu un procent minim de 15% din greutatea fiecarui tip de material de ambalaj.
Generatorii de deseuri au obligatia de a lua masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente. De asemenea, ei trebuie sa ambaleze produsele in mod corespunzator pentru a preveni deteriorarea si transformarea acestora in deseuri.
Operatorii de transport specializati pentru transportul deseurilor trebuie sa fie autorizati de autoritatile administratiei publice locale si de autoritatile pentru protectia mediului.Acestia au obligatia de a nu abandona desurile pe traseu; de a alege traseele cele mai scurte si cu cel mai redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului.
Operatorii de depozite asigura depozitarea deseurilor in conformitate ciu prevederile legale si cu autorizatia de mediu pe care o detine. Acestia trebuie sa monitorizeze si sa raporteze catre autoritatea de mediu informatii referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri, la emisii si la impactul asupra mediului.
Este necesara informarea cetatenilor asupra categoriilor de deseurilor si asupra importantei selectiei acestora.
In procesul de gestionare al deseurilor un rol importnat il au autoritatile administratiei publice locale (primarii si consilii locale) care au obligatia sa colecteze selectiv si sa transporte la timp intreaga cantitate de desuri produsa. Consiliile judetene vor trebui sa coordoneze activitatea consiliilor locale in vederea gestionarii deseurilor. La randul lor, asociatiile de locatari sunt cele care vor da informatii cu privire la deseuri si selectarea lor, vor trebui sa efectueze controale saptamanale prin care sa supravegheze modul de realizare al selectiei si colectarii desurilor. In cazul in care aceste masuri nu sunt respectate se va aplica o amenda suportata de toti locatarii blocului respectiv.
La nivel rural, sarcinile de informare revin primariilor si scolilor, acestea fiind cele care vor supraveghea procesul de selectie si colectare al deseurilor.
Pentru realizarea acestor obiective este necesara colaborarea tuturor institutiilor implicate precum si a cetetenilor.
Concret, deseurile din hartie si carton vor fi depozitate in containere de culoare galbena, sticla in containere de culoare verde, plasticul in containere de culoare albastra iar deseurile menajere vor fi depozitate in containere de culoare rosie.
Toate deseurile depozitate vor fi preluate prin contract de catre companiile specializate de reciclare a deseurilor.
In vederea respectarii normelor europene si mai ales in scopul aplicarii cat mai adecvate a aquisului comunitar in domeniul mediului, este necesara o legislatie care sa armonizeze aceste norme si mai ales care prin aplicarea ei sa ajute la realizarea obiectivelor Romaniei la capitolul mediu.
In ceea ce priveste managementul deseurilor, Romania trebuie sa faca numeroase eforturi pentru a se alinia statelor europene.
Acumularea unor cantitati din ce in ce mai mari de deseuri, ca urmare a intensificarii activitatilor umane, ridica probleme deosebit de importante sub aspect economic si ecologic. Se apreciaza ca intre ritmul cresterii economice si cel al volumului de deseuri exista o legatura directa, proportionala, ceea ce contribuie la acutizarea conflictului intre tehnosfera si ecosfera. Cresterea masiva a descarcarilor de reziduuri si a toxicitatii a unei bune parti din continutul lor pune in pericol capacitatea mediului de a le asimila.
Preocuparea generala manifestata in cadrul UE pentru un mediu ambiant curat a impus aplicarea unor norme atat in ceea ce priveste ambalarea produselor, prelucrarea acestora, cat si aplicarea cu strictete a unor norme si reguli de colectare si valorificare. De asemenea, au fost instituite taxe si impozite la nivel local si regional, care incurajeaza colectarea si reciclarea materialelor refolosibile.
Luand in considerare caracterul limitat al resurselor naturale, recuperarea, regenerarea si utilizarea durabila a resurselor reprezinta elemente esentiale in cadrul unei politici de protectie a mediului.
Reciclarea ofera posibilitatea crearii de IMM-uri precum si cresterea ocuparii fortei de munca si a calificarilor profesionale. In aceste conditii devine evidenta necesitatea elaborarii unor elemente de fundamentare a politicilor de eliminare a deseurilor. Coroborate cu actiuni de informare si sensibilizare a opiniei publice, cu sprijinul populatiei si al organizatiilor nonguvernamentale, vor aduce un spor de castig la implementarea strategiei de protectie a mediului natural din tara noastra precum si la implementarea cu susces a prezentei initiative legislative.
Avand in vedere avantajele gestionarii eficiente a deseurilor pentru mediu si pentru economie si in tara noastra in prezent exista conditii favorabile pentru integrarea problemelor rezultate din activitatile de productie si consum, in politicile de dezvoltare durabile.